PANORAMA SOCIALĂ pentru Corporații

Procesul de Training

Cum își îmbunătățește trainer-ul sau speaker-ul imaginea în fața grupului?
 
În cadrul “panoramei trainer-ului” reprezentările vizuale ale trainer-ului legate de grupul cu care lucrează pot fi dominate de către figuri ale unor participanți sau subgrupuri ce au o atitudine ostilă.
 
Trainer-ul are nevoie de o imagine de sine puternică atunci când lucrează cu un grup. Cu toate acestea, o imagine de sine prea dominantă va avea un efect de copleșire asupra participanților, aceștia putându-l percepe ca fiind prea arogant și astfel, să respingă astfel procesul de învățare.
 
 Trainer-ul trebuie să găsească un echilibru între interpretarea unui rol mult prea insgnifiant datorită unei imagini de sine prea slabe și, pe de altă parte, prezentându-se drept prea arogant, ca urmare a unui concept de sine care este prea mare.
 
În cadrul cursului ‘Social Panorama Consultant’ vor fi predate tehnicile și aplicațiile practice prin care trainer-ul să maximizeze succesul procesului de training.

Procesul de Team-Building

Mulți consultanți sau traineri se concentrează asupra efectuării activităților și exercițiilor de grup, dar nu observă persoanele din care sunt alcătuite echipele.

Practic, o echipă reprezinta un set de “panorame sociale” individuale care interacționează simultan.

Pentru a construi o echipă, trebuie să schimbăm individual părerile membrilor echipei despre ceilalți membri ai echipei din care aceștia fac parte.

Echipa este creată în cadrul panoramei sociale a fiecărui membru individual ce face parte din această echipă. Reprezentările vizuale ale celorlalți membri ai echipei în relație cu ei înșiși constituie, de fapt, echipa. Astfel ajungem la conceptul de “panorama echipei”.

Există multe abstractizări pe care le folosim în legatură cu echipele precum “spirit de echipă”, “cultura echipei” sau “regulile echipei”, acestea provenind din aceeași sursă, panorame individuale ale echipei influențate de către alte panorame individuale ale echipei.

În loc să încercăm schimbarea tiparelor de interacțiune socială dintre membrii echipei, mai degrabă schimbăm reprezentările vizuale despre ceilalți membri ai echipei, deoarece tiparele de interacțiune sunt rezultatul reprezentărilor vizuale.

În cadrul unui proces de team-bulding atenția trebuie concentrată asupra restructurării panoramelor echipei ale fiecarui membru al acesteia. Aceasta va duce la crearea sentimentelor de solidaritate, responsabilitate comună, loialitate și unitate pentru fiecare membru al echipei.

Panorama Socială în politică

G: Și trecând de la mediul de afaceri la societate, cum vezi Panorama Socială în politică?

L: Știu persoane care lucrează în politică – nu foarte multe – și tind să fie destul de secretoși legat de acest subiect.

De exemplu, Tony Robbins era consultantul în NLP al lui Bill Clinton, fiind foarte mândru de aceasta… Dar cei mai mulți președinți nu vor ca această informație să fie accesibilă publicului larg.

Știu persoane care au fost antrenate în Panorama Socială și care dădeau din când în când consultanță politicienilor.

Pentru că politicienii au întotdeauna de-a face cu mutatul oamenilor și cu crearea relațiilor interumane, … au și dușmani.

Toate astea sunt modele de comunicare relațională la care sunt expuși, acesta fiind domeniul de lucru al Panoramei Sociale: felul în care tu creezi imaginea societății în general.

Și sunt foarte multe aspecte ce se regăsesc în politică.

Ultimul lucru pe care l-am citit a fost un interviu despre un politician austriac care, se zice, este antrenat în tehnicile NLP, acest lucru făcându-l extrem de eficient dar, în același timp și foarte periculos, pentru că magia pe care o folosește adversarul se spune întotdeauna că este magie neagră. Atunci când tu ești antrenat în NLP este întotdeauna pentru un scop nobil, dar dacă celălalt este antrenat, atunci este periculos!

Panorama Socială în business

G: De ce ar trebui un angajator să apeleze la serviciile unui Consultant în Panorama Socială pentru compania lui?

L: Cred că din același motiv pentru care ar angaja un trainer sau un specialist care să ajute în rezolvarea anumitor conflicte sau probleme ale angajaților.

Să îi ajute să renunțe la dușmănii de exemplu, să îi apropie unii de alții și să-și îmbunătățească relațiile colegiale. Cred că ăsta este motivul principal. Și să lucreze unu la unu cu angajații.

Bineînțeles că și Consultanții în Panorama Socială pot lucra la îmbunătățirea echipelor, nu doar individual.

Există consilieri organizaționali sau traineri care au o experiență mai vastă cu grupurile și pot folosi privirea de ansamblu pe care o au.

De exemplu, în unele organizații există o foarte mare diferență între sus și jos, între top management și restul angajaților.

Și putem vedea acest lucru în Panorama lor Socială.

Atunci când toată lumea spune “Da, voi, cei de sus,… și noi, cei de jos”, atunci avem de-a face cu o reprezentare mentală.

Deci dacă vrei s-o schimbi și spui “Da, organizația noastră era mai omogenă”, înseamnă că este nevoie de să fie făcută echilibrarea polilor de putere. Asta trebuie să se schimbe.

Și există persoane care pot face acest lucru folosind Panorama Socială. Pot privi problema dintr-un punct de vedere spațial.

G: Asta referitor la relațiile dintre angajați. Dar ce ne poți spune despre strategie?

Se poate folosi Panorama Socială pentru îmbunătățirea sau descoperirea de noi strategii pentru companie?

L: Te referi la strategii de marketing sau de produs?

G: În general. Dacă poate fi folosită ca oamenii să găsească noi idei și soluții despre modul în care vor să se poziționeze ca și companie.

L: Compania în sine este tot un fel de personificare.Unele persoane spun identitatea companiei sau sufletul companiei. Așa că devine o entitate de sine stătătoare.

La fel poate fi regăsit și în alte persoane din afara companiei, în Panorama lor Socială,

și pot spune ‘’Asta este o bancă foarte bună’’ și astfel, poziționând-o foarte sus în ierarhia lor, ei știu că “Aici îmi pot încredința banii”.

Poți influența, poți crea o asemenea poziționare cu ajutorul marketingului, al publicității.

G: Cred că ajută și atunci când ai proiecte noi, ca de exemplu deschiderea de noi filiale.

L: Am fost angajat la un moment dat să vorbesc unor oameni care lucrau pentru o companie producătoare de softuri, dar erau mereu trimiși la clienți.

Acești ingineri, să spunem, erau trimiși la altă companie și lucrau pentru acea companie.

Puteau să rămână acolo chiar și un an de zile.

Astfel, uitau că de fapt lucrau pentru compania de softuri, devenind loiali clientului și nu companiei de care aparțineau. Și acest lucru putea crea diverse probleme, ca de exemplu, faptul că vroiau să fie angajați de client, nu să se întoarcă la compania de softuri.

Astfel de lucuri pot fi influențate cu ajutorul comunicării spațiale.

Despre asta am vorbit oamenilor. Și directorul general al companiei a avut un discurs tot pe acest subiect: cum să creeze legături mai puternice în așa fel încât angajații să considere compania angajatoare mai aproape de ei, decat pe cea a clientului.

L: … sau atunci când lucrezi într-o companie mare, felul în care îți reprezinți departamentele și locația contează foarte mult.

De exemplu, dacă lucrezi în departamentul Administrativ și nu îți plac cei de la Producție pentru că ai impresia că întârzie mereu, atunci această percepție te poate face să-i consideri ca fiind băieții răi. Asta este o zonă unde poți lucra ca și consultant.

Îți vei da seama că această percepție este una generalizată, creată de un grup de oameni din departamentul Financiar de exemplu.

Iar ei vor trebui să schimbe această percepție pentru că altfel distrug reputația întregii companii.

Studiu de caz

ItsamindgamedearfriendsIT’S A MINDGAME, DEAR FRIENDS!

How using Lucas Derks’ Social Panorama helps us to resolve people’s
readiness to be mobbed.
BY ADRIAN SCHWEIZER

When one is mobbed the others are obviously to blame: the fellow-workers, who can’t stand you,
the boss, who doesn’t like you. What if it is a case of us giving them the opportunity to vex us by
means of our mental maps on which we unconsciously arrange them. Indeed, life might just be a
self-fulfilling prophecy. That this might be so, I would like to show by means of some real-life cases I
have come across over the last few years. In that way I will demonstrate that Lucas Derks’ Social
Panorama is a super tool to stop mobbing or even to prevent it from originating.

I am unable to help
A few years ago a manager, let’s call him Doctor de Quervain, asked me if I could help him. He said something like:
‘I have a new colleague, who, like me, is a department manager. Instead of working with me, he hatches plots against me. Moreover, he maligned my secretary a few days ago. It seems to me that he is doing all this just to become the successor to our boss. A job that is, of course, mine by rights.’ We agreed on a coaching session of one day, which I usually don’t do. His budget didn’t allow for more, and as we hadn’t met before for coaching I couldn’t, as I normally do in similar cases, propose re-imprinting either. Therefore I decided to work out his and his opponent’s interests, to develop their common vision and mission, and to support him in his endeavour to supply himself and his opponent with suitable resources in order that mission, vision and mutual interests could be accomplished in a better fashion than their current behaviour reveals.

Directly after that we discussed new behavioural strategies and developed plans to that effect. Unfortunately, and I must confess this to my disgrace, the intervention proved to be no use at all. My
cliënt felt just as mobbed as before. About a year later I got acquainted with Lucas Derks’ Social Panorama and had myself trained in it by Lucas. Lucas’ basic idea is that after some time of growing familiarity we construct a personification of our counterpart and that with such a ‘materialization’ we no longer react to the person as he ‘really’ is but largely to his subjective personification in our map. These personifications come into being because we mentally put people around us in a three-dimensional space, and they are mainly defined by their position, size and the direction they look (see figure 1).
Lucas’ view on this, simplified, runs as follows: When we succeed in modifying the submodalities of these personifications — e.g. by moving their position further away from us or by influencing their direction of view — our social interaction with the real persons in the real world can change fundamentally.

perspectiva-subiective-Lucas-Derks

figure 1: the subjective perspectives drawing by Lucas Derks

 

Adrian Schweizer wrote an article about mental space, which was published in the last issue of the German magazine “Praxis Kommunikation”. Adrian Schweizer works as a lawyer, mediator and executive coach in Germany and Switserland, and we thank him for sharing this article with us.

Adrian Schweizer, Executive coach
Articol in Revista “Praxis Kommunikation”

Sursa: http://www.somsp.com/files/Artikelen/Itsamindgamedearfriends.pdf?mc_cid=5295689b24&mc_eid=d16314040b