Articole scrise ce pot fi accesate gratuit despre Panorama Socială şi Psihologia Spaţiului Mental

Neil BurgessA Spatial Model for Cognitive Neuroscience

În această lucrare, Neil Burgess, Director al Institutului de Neuroștiință Cognitivă din cadrul University College London/ Anglia, își îndreaptă atenția asupra rolulului hipocampului în navigația spațială a oamenilor și mai ales a celulelor ‘grilă’. Celulele ‘grilă’ sunt cele care oferă fundamentul pentru simțul direcției  și orientarea în spațiu cât și pentru formarea reprezentărilor spațiale.

Lucas DerksBody Space

Corpul uman are o structură tridimensională în care sistemul nervos se conectează cu creierul astfel încât stimuli din corp pot fi simțiți și corpul poate fi pus în mișcare. Având în vedere Teoria Cogniției Corporale postulate de George Lakoff și Mark Johnson în 1999, experiența corporală formează baza tuturor funcțiilor cognitive avansate, pe scurt, procesele prin care gândim sunt dezvoltate simultan cu abilitatea de a folosi corpul uman în spațiul fizic.

Lucas DerksBrain Space

Creierul uman are o structură tridimensională, iar atunci când o persoană se mișcă în spațiul fizic sau când mută o imagine mentală într-o altă poziție din spațiul ei mental, acest aspect are un impact în țesutul neuronal.

Lucas DerksCentral Nervous System Space

Sistemul nervos central are o structură spațială tridimensională, conectând creierul, corpul, organele și simțurile. În ultimii 40 de ani, cercetările neurologice au dus la descoperirea unor formațiuni de neuroni în zona abdominală și în zona inimii, după cum au arătat Michael D. Gershon în 1998, respectiv Adam Waytz în 2010. Deseori, în limbajul popular întâlnim exemple în care zona abdominală sau inima sunt portretizate ca fiind centre importante ale experienței și cogniției, dar acum ideea existenței unei inteligențe în jurul acestor organe principale este mult mai acceptată.

Lucas DerksBreaking the code of social relations

Lucas Derks oferă niște exemple concrete prin care Panorama Socială ajută la soluționarea problemelor relațiilor interpersonale. El demonstrează cum clientul este susținut să-și găsească propriile soluții folosind structura abordării Panoramei Sociale.

Lucas DerksDimensions of Sanity

Lucas DerksFamily Systems in the Social Panorama

Lucas DerksThe Social Panorama Model; Self and Others in Mental Space

Oamenii încep să-și reprezinte spațiul care îi inconjoară încă de când sunt în pântec. Cercetătorii din zona lingivisticii cognitive au numit “Spațiu mental” reprezentările spațiului fizic din mintea umană. Spațiul mental este ca o tablă tridimensională inconștientă pe care este desenată harta cognitivă a realității. Modelul lumii sociale al oamenilor este construit din generalizări referitoare la locația pe care o presupune persoana că o are în relație cu ceilalți. Modul în care un individ se poziționează în relație cu ceilalți în propriul spațiu mental controlează latura pozitivă a comportamentului social al acesteia.

Lucas DerksModelling the Autistic Spectrum

Harta nu este totuna cu teritoriul, postula Alfred Korzybski, creatorul Semanticii Generale. Ce tipare stau la baza hărților mentale ale persoanelor diagnosticate cu autism sau cu hiper-empatie?

Lucas Derks, Alexandru Ioan ManeaOn the Emergence of Mental Space in Psychology: Interview with Lucas Albert Charles Derks

În acest interviu cu Lucas Derks realizat pentru EJOP (Europe’s Journal of Psychology), Volumul 12, Numarul 2 (2016), publicație de specialitate indexată în bazele de date DOAJ, EBSCO, PubPsycho, Scopus, Proquest, Google Scholar si CNKI Scholar, vorbim despre paradigma Psihologia Spatiului Mental, despre aplicațiile acesteia în Psihoterapie, despre aplicațiile metodei sale, Panorama Socială, ce se bazează pe această paradigmă, dar și despre alte abordări psihoterapeutice bazate pe această paradigmă, precum Constelațiile Familiale, Time Line Therapy și Clean Space.

Lucas Derks, Walter Oetsch si Wolfgang WalkerRelationships are Constructed from Generalized Unconscious Social Images Kept in Steady Locations in Mental Space

În această cercetare, cei 3 autori demonstrează că prin aplicarea modelului “Panorama Socială” și a conceptului ce stă la baza acestuia, respectiv “relație = locație”, faptul ca oamenii păstrează imagini ale persoanelor relevante pentru ele în spațiul mental din jurul lor și că prin mutarea imaginii mentale a persoanei semnificative, ele vor schimba calitatea relației emoționale cu respectiva persoană. Acest articol  apărut în Volumul 19 nr. 1 (73), Martie 2016  al “Journal of Experiential Psychotherapy”, revista fondată de Prof. Univ. Dr. Iolanda Mitrofan și  editată de către Editura Institutului S.P.E.R. și indexată BDI în Index Copernicus Journals Master List, EBSCO Publishing și SCIPIO.

Gilles Fauconnier – Mental Spaces

Gilles Fauconnier, Profesor în departamentul de Științe Cognitive în cadrul Universității din California, San Diego, USA, prezintă conceptele cheie referitoare la cercetările ce au dus la sintetizarea teoriei numite “Mental Spaces” sau “Spații Mentale”.

Gilles Fauconnier, Mark TurnerConceptual Blending, Form and Meaning

“Blending” sau “contopirea conceptuală” reprezintă o operație mentală primară ce are ca rezultat formarea de semnificație, insight și compresie conceptuală ce este necesară procesului de memorare. Aceasta joacă un rol fundamental în construirea semnificației vieții de zi de zi, în arte, în știință și în special în științele comportamentale și sociale.

Barbara TverskyVisualizing Thought

Expresiile vizuale ale gândurilor umane antedatează limbajului scris cu mii de ani și analizarea comunicării vizuale dezvăluie modul în care oamenii gândesc. Exact cum se întâmplă în cazul limbajului, comunicarea vizuală abstractizează și schematizează pentru a transmite semnificația. Expresiile vizuale ale acestor semnificații au analogii în limbaj, gesturi non-verbale și, în mod special, în tiparele care sunt create atunci când oamenii construiesc lumea din jurul lor.

Barbara TverskyVisuospatial Reasoning

Barbara Tversky (Profesor de Psihologie la Universitatea Stanford, SUA) conchide faptul că raționamentul vizuo-spațial devine baza cunoașterii și deducției la nivel abstract datorită naturaleții cartografierii inconștiente la nivel mental a elementelor abstracte în elemente spațiale. Prevalența figurilor spațiale în limbajul și dialogul zilnic atestă faptul că ne simțim apropiați față de unele persoane și distanți față de altele, încercăm să ne efectuăm sarcinile la un nivel cât mai ridicat, să evităm să cădem în depresie, intrăm în spații larg deschise, încercăm să fim deasupra problemelor noastre și să nu pierdem profunzimea lucrurilor.

George Lakoff – The Contemporary Theory of Metaphor

George Lakoff (Profesor la Universitatea din Berkeley, SUA) unul din cei mai importanți cercetători în studiul metaforei, prezintă faptul că generalizările ce guvernează expresiile metaforice din poezie nu fac parte  din limbaj, ci mai degrabă din gândire, ele sunt “cartografieri” ce unesc multe domenii conceptuale. Aceste principii generale ce iau forma de cartografieri conceputale nu se aplică doar la expresiile poetice, ci mai ales la limbajul de zi de zi.

George Lakoff, Mark JohnsonThe Metaphorical Structure of the Human Conceptual System

Pentru Științele Cognitive, natura sistemului conceptual uman este central, iar acesta este metaforic în sine, conținând atât concepte metaforice (concepte structurate sub forma unor noi concepte), cât și non-metaforice (concepte rezultate din experiența imediată), concluzionează George Lakoff alături de Mark Johnson (Profesor de Filosofie la Universitatea Oregon, SUA).

 

 

By | 2017-04-21T20:43:48+00:00 26 iunie, 2016|Resurse|

Comenteaza

0 Shares
Share
+1
Share